Chiar daca..

Chiar daca s-a terminat...amintirile raman mereu.

Si vei stii mereu ce mult te-am iubit.

Despartire

Oare am facut vreo greseala?

Oare am facut ce trebuie?

Oare ma urasti acum?

Azi am pus capcat relatiei in care am avut cea mai mare incredere,in care am pus mult suflet si in care am iubit mai mult decat am crezut ca voi putea incepe din nou.

Sper sa nu ma judeci pentru alegerea facuta, si sa mai tinem legatura...

Poate e mai bine asa..fiindca n-o sa mai avem probleme.

Dar daca e bine asa...de ce ma simt asa?

Vinovata?Rau?Ma simt super nasol...

Nu mai vreau sa sufar!:(( Nu vreau deloc.As vrea sa ma ajuti..Ajuta-ma..cum stii sa o faci doar tu..

Mereu voi tine la tine...si as vrea sa ne fie mai bine..

As fi incercat..chiar imi doresc sa fiu cu tine..

Dar este imposibil mereu pe ascuns..

Este imposibil sa ma ascund mereu de toti si de familie...

Dorinta este un lucru puternic dar nu reuseste intotdeauna..

Te iubesc ...chiar te iubesc..si esti unul din putinii oameni cu care chiar pot vorbi..si care chiar ma intelege..

Imi pare asa de rau ca renunt la ce avem acum...

Si presimt ca voi regreta si voi plange apoi..

Dar...nici asa nu pot trai ...

Imi spui ca exista mereu o cale...Intotdeauna vom trece de toate ..mereu impreuna...nu vom reusi mereu..

Stiu ca speranta moare ultima..Si doar pentru ca te iubesc atat am renuntat...Nu vreau sa fi tu responsabil in caz ca parintii mei o iau razna si se duc la politie...asta ti-ar putea face foarte mult rau...si nu vreau sa patesti vreodata ceva...niciodata nu as fi vrut sa te pierd..

As vrea din tot sufletul sa vorbim la fel...in acelasi fel...sa fim din nou prieteni buni..sa imi fi alaturi ..mereu..si sa imi fi mereu mai mult ca un frate..sa fi o parte din mine..doar ca un pic diferit decat vad altii..

Poate ca intr-o zi....:)

Poate...

Cum spuneam:) speranta moare ultima...

Si m-am simtit atat de bine cu tine..tu ma face-ai sa ma simt speciala...chiar ma face-ai sa ma simt printesa in bratele tale..

Sentimente pentru tine voi avea la nesfarsit...

Doar ca putin mai diferit..

Te iubesc..si vei ramane mereu in sufletul meu..stii bine.

Te voi iubi mereu,

dragul meu.

O necunoscuta

De ce ma jigniti?
De ce ma faceti curva?

De ce comentati atata timp cat NU MA CUNOASTETI!!!???!!

Nici macar propria familie.Nu imi vine sa cred unde s-a ajuns.Propria familie sa nu ma cunoasca.Sa ma jigneasca.Sa asculte barfele altora.Sa ma injure.Sa ma inchida in casa??De ce?Ce am facut rau?

Eu mint atunci cand este nevoie sa o fac si desigur trebuie sa fac acest lucru cand un om nu ma cunoaste si nu va vrea sa ma cunoasca vreodata.

Dar de ce comentati?

Mda...pun suflet..in tot ce fac pun! si in tot ce spun si cui.

Nu vreau sa sufar din cauza unor oameni care ma jignesc si ma barfesc cand nici macar nu ma cunosc.

Aici sunt o necunoscuta.Ei nu stiu ce fac eu tot anul,nu stiu cu cine ma vad,nu stiu la ce cursuri sau la ce liceu ma duc,Ei Nu Stiu NIMIC despre mine dar comenteaza.Comenteaza pentru ca ma vad de cateva ori pe an.Si daca ma vad de 2 ori pe an sigur ca ma cunosc perfect:))

Nici nu stiu daca sa rad sau sa plang.

Nu stau bine cu nervi.Niciodata nu am stat.Pot si eu sa tip!Pot si eu sa injur!Pot sa fac multe.Pot sa va barfesc si sa comentez.Dar eu nu fac asta pentru ca nu imi pasa de problemele altora.Nu imi pasa.Vreau doar ca eu,familia mea si prietenii mei sa fie fericiti.Dar se pare ca pana si pentru familia mea sunt o necunoscuta.

Am devenit o necunoscuta...sau nu..dar ei comenteaza si o fac din nou si din nou.Au un tupeu incredibil atata timp cat se baga in vietile altora(si aici vorbesc despre toti oamenii din jurul meu).

Parintii nu mai au incredere in mine.Oamenii infloresc adevarul si ai mei il cred...ei cred in ceea ce nu este adevarat.Macar daca ar sti adevarul.Macar daca m-ar cunoaste pe mine...

Macar daca...voi fi inteleasa vreodata?

Tata...iar ma ignora..el inca nu stie nimic din ceea ce mi se intampla...nimeni nu il anunta.Si asta pentru ca nu conteaza pentru altii..chiar tin la tata..(cel biologic)..il iubesc din tot sufletul....dar nu imi mai e alaturi ca pe vremuri..el era singura persoana cu care puteam sa ma inteleg si puteam sa vorbesc orice fara sa ma opreasca din vorbit,fara sa tipe la mine.El doar...ma asculta si apoi imi spunea daca nu este bine,imi spunea ce sa fac,ma sfatuia si ma ajuta...acum ca el nu mai face asa nici eu nu voi putea gandi mai bine..fara ajutorul unui parinte nu pot face nimic.Parca as fi propria familie.Prietenii mei ma ajuta.Si nu ma jignesc,nu comenteza,doar incearca sa ma ajute si sa imi fie alaturi...

Asa ar trebui sa fie familia...nu prietenii..in zilele noastre nu mai este deloc o familie..este un grup care nu se cunoaste si nu au incredere unii in altii.Doar se baga..dar nu te ajuta cu adevarat.

Pe scurt se pare..ca sunt o necunoscuta...

Cine e obligat sa ma cunoasca nu intelege,cine vrea sa ma cunoasca si incearca ma va sti mai bine decat v-ati putea imagina vreodata..dar pentru cine comenteaza,se baga,ma barfeste si nu vrea sa inteleaga..nu ma va cunoaste.si nu ma va intelege vreodata.

O simpla necunoscuta...neinteleasa,si care sufera...din ce cauza?Din cauza animalelor din societatea umana.

Furtuna vietii

Furtuna,un fulger..inca unul..admir furtuna..

Nu ma intrebati unde sunt.Nici n-am de gand sa spun.. e frumos..e acasa pentru mine.Aici simt ca traiesc.Sunt cu cea mai buna prietena a mea, Dyanna, si admiram impreuna ceea ce iubim.A trecut ceva de cand n-am mai scris.Mi-a lipsit.Unii chiar au tupeu sa imi zica ca ma gandesc doar la mine.Poate ca e si un adevar pe undeva dar mereu ma gandesc si la altii.Nu ma asteptam sa intru in probleme cand am ajuns in locul acesta minunat.Dar se pare ca am fost neatenta si am lasat lumea sa ma barfeasca la greu.Incerc sa ignor tot ce spune lumea in continuare.Nu vreau sa fiu subiect de discutie dar se pare ca n-am incotro.Incep sa il iubesc.Foarte mult.Tin atat de mult la el incat ma gandesc daca este chiar asa un lucru rau.Parintii "NU"..prietenii care sunt anormali mai ales cand comenteaza Viata Mea!!...nu vreau sa se mai bage nimeni.

E asa trist cand ma uit la lume si vad cat de plictisita e..cum nu au ce face..barfesc sau comenteaza ...dar asta pentru ca nu stiu sa isi traiasca viata si sa se bucure de ea.Se uita la ceilalti..dar niciodata la a lor.

Ieri am aflat ceva cumplit...ceea ce nu am crezut ca este posibil sa pateasca cineva asa drag mie..Ma uit pe strada si ma sperie ca suntem oameni.Animale salbatice..desi este chiar o jignire pana si pentru ele...Ma intorc si citesc ultimele  stiri...VIOLURI,AGRESARE,OAMENI UCISI,SINUCIDERE,LIMBAJ DE CARTIER,FURT,TRAFIC DE OAMENI,DROGURI,BAUTURA...Nici macar cu animalele nu ne asemanam.Oare nu vom putea schimba nicidata asta.

Viata unui om este intr-adevar ca o furtuna.Poate chiar ma rau...am inceput sa imi fie mila de rasa umana..nu cred sa aiba scapare...

Daca mi-e dor de casa?de orasul meu?Nu.Mi-as dori sa traies undeva departe de oras.Undeva la munte.Sa traiesc acolo fara sa ma deranjeze nimeni.Acolo sa imi cresc copiii si sa mor linistita.

Revenind la EL..as vrea sa il am langa mine toata viata..poate ca e posibil..poate nu..ma gandeam zilele trecute daca sa astept sa vad ce se intampla sau pur si simplu sa ma las purtata de val.Am invatat ca e mai bine sa gandesti inainte sa faci un lucru decat sa il faci si apoi sa regreti.Am mai descoperit ca baietii niciodata nu gandesc inaintea unui lucru.Ei doar se lasa purtati de val si abea dupa ce se intampla isi dau seama ca au gresit si regreta..sau nu.Nu toti sunt asa dar marea majoritate este asa.Foarte rar dai peste unul care sa nu le semene acestor specimene.Si sa nu se gandeasca doar la ei...Pe deoparte il iubesc din cauza ca el gandeste inainte de a face o greseala sau ceva bun.Il iubesc pentru ca merita..dar imi e foarte greu sa ii suport pe ceilalti care nu imi vor intotdeauna binele....inca tin la cel din urma..nu am cum sa neg asta..poate ca mereu voi tine pentru simplul fapt ca a fost primul si cu el am invatat ce inseamna a iubi..dar asta e de domeniul trecutului.Si asa va ramane.Acum va exista doar EL si eu voi fi fericita cat de curand cand se vor opri toti.

Am intrat la un liceu foarte bun din bucuresti si ma bucur ca am din nou limba mea materna.In acest moment am in gand doar distractie,iubire si fericire.Aceste trei as vrea sa le am in vacanta asta.Voi scrie cand voi mai avea timp.Stiu ca el nu e de acord cu blogul meu dar eu ador sa scriu si nu ma voi putea opri.Daca nu voi mai scrie aici asta nu inseamna ca am sa ma opresc vreodata.